Cine este Tatiana

Deşi o cheamă Tatiana, prin venele ei nu curge un sânge rusesc. Asta însă nu o face cu nimic mai puţin periculoasă. Pentru că prin venele ei curge un sânge la fel de inflamant şi exploziv precum un cocktail Molotov.

Având pe de-o parte origini portugheze şi amerindene (din partea tatălui), iar pe de altă parte africane şi italiene (din partea mamei), nu se putea ca această combinaţie de ADN (venită de pe 3 continente) să nu dea rezultate interesante.

Născută în înfierbântata Brazilie, Tatiana a copilărit şi a crescut alături de Natură, de Oameni, de Muzică şi Dumnezeu. Încă îşi mai aduce aminte cu plăcere de perioada copilăriei când tatăl ei o lua la pescuit, iar ea şi fratele ei petreceau acel timp împreună făcând surfing pe valurile învolburate ale Oceanului Atlantic. Sau când în vacanţe mergeau la bunici (în Minas Gerais) şi împreună cu numeroşii ei verişori alergau încolo şi-ncoace cât era ziulica de mare, întrecându-se unul pe altul, căţărându-se prin copaci sau jucând (bineînţeles) fotbal cot la cot cu băieţii.

Mama ei fiind o creştină practicantă, şi dorind să ofere o educaţie creştină copiilor ei, obişnuia să o ducă pe ea şi pe fraţii ei cât mai des la biserică (Maranatha Christian Fellowship), spre nemulţumirea tatălui care trebuia să facă asemenea (de gura soţiei!),  deşi obiceiurile lui de a bea şi fuma destul de mult, nu s-au împăcat niciodată cu predicile pastorului.  El ar fi preferat în continuare Catolicismul (care-i permitea să aibă vechile obiceiuri fără să-l mustre), însă se pare că în această casă găina era cea care cânta. Şi cânta încă destul de bine şi la propriu şi la figurat ( ţinând cont că pentru serviciul duminical mama Tatianei a învăţat să cânte la pian şi la chitară). Încercând să-şi ţină copiii cât mai aproape de biserică şi Dumnezeu, i-a adus pe toţi la orele de muzică din cadrul bisericii. Astfel, Tatiana (care oricum este hărăzită cu o voce deosebită) a învăţat să cânte şi la chitară (rămânând pentru totdeauna fascinată de instrumente muzicale, percuţie şi de Muzică în general) iar fratele ei a reuşit să înveţe să cânte la saxofon şi tobe. Ce mai! O adevărată familie muzicală. Însă tactica mamei de a folosi această metodă spre a-i ţine cât mai aproape de „evanghelie” nu a funcţionat prea mult timp. După o perioadă, intrând deja în adolescenţă dar şi copiind exemplul fratelui ei mai mare, Tatiana a început să nu mai meargă la biserică. A experimentat pentru prima oară efectele „exorcizante” ale berii, a început să se ducă la Cinema sau să asculte muzică „satanistă” precum Guns and Roses, Pink Floyd, Metallica sau Prodigy (spre disperarea mamei care considera toate aceste lucruri ca fiind păcătoase).

O mare schimbare în viaţa Tatianei a fost emigrarea, împreună cu familia, în Statele Unite. Noi orizonturi i s-au deschis, noi oportunităţi, un nou standard de viaţă. Dacă în copilărie ar fi vrut să se facă Arhitect ( părinţii încurajându-i în mod direct înclinaţia spre desen şi pictură) acum era atrasă de ideea de a deveni nici mai mult nici mai puţin decât  - pilot de avion. Probabil şi mânată de acest vis, a aplicat pentru o înrolare în forţele militare americane. Marine Force şi Air Force. A trecut toate testele pentru ambele arme. La sfârşit însă, i s-a cerut să renunţe la paşaportul brazilian. A refuzat. Acest lucru a dus, desigur, la anularea posibilului contract.

Revenind la „gânduri mai paşnice” Tatiana a început să fie din ce în ce mai interesată de medicină. Şi-ar fi dorit foarte mult să devină Medic şi să ajute oamenii, însă posibilităţile materiale nu foarte strălucite pe care le avea, nu i-ar fi permis nicioadă să facă studii în acest sens (după cum se ştie, educaţia este foarte scumpă în Statele Unite). Cu toate acestea, a reuşit totuşi să fie admisă la prestigioasa  – Harvard University şi să obţină un „Medical Interpretation Certificate”. Cunoscând foarte bine cele 3 limbi ce acoperă continentul American (Portugheza, Engleza si Spaniola) a ajuns astfel să lucreze în diferite oraşe pentru UMASS Memorial Hospital ca interpret medical. Experienţa de viaţă acumulată în cadrul spitalului, unde oamenii se confruntă în general cu probleme critice (de multe ori de viaţă şi de moarte) a ajutat-o foarte mult să se maturizeze, să înveţe cum să-şi controleze trăirile interioare, să înţeleagă mai bine oamenii şi implicit pe sine. Dar mai presus de toate, a ajutat-o să preţuiască şi mai mult fiecare clipă pe acest pământ, să iubească Viaţa şi pe cei din jur. Conştientizarea activă a efemerităţii trecerii noastre pe acest pământ, îţi conferă o altă perspectivă şi abordare asupra Vieţii.

După o petrecere cu prietenii până dimineaţa (şi sub influenţa a câtorva beri :P ) a ajuns să dezvolte o teorie personală în care concluziona că: Fiecare femeie ar trebui să facă măcar o dată în viaţă: 1.ceva extrem; 2. să viziteze un loc superb ; 3. să facă cel puţin un copil.

Pentru punctul 1. Tatiana a ales să facă Skydiving (paraşutism). O experienţă extremă despre care însă vorbeşte întotdeauna cu entuziasm şi pe care ar repeta-o oricând! Senzaţia de libertate pe care ţi-o conferă practicarea paraşutismului este de neegalat, mă asigură ea.

La punctul 2. a ales frumuseţea natural-exotică şi sălbatică a Salvadorului (loc în care a şi ales să locuiască la ora actuală). De asemenea se spune că în Salvador sunt cele mai frumoase şi mai lungi Carnavaluri din toată Brazilia (cu toate că cei din Rio de Janeiro sau Sau Paolo vor considera întotdeauna că de fapt Carnavalurile organizate de ei sunt cele mai frumoase).

Wildlife and Nature in El Salvador

Wildlife and Nature in Salvador

Carnaval in Salvador

Carnaval in Salvador

Carnaval in Salvador da Bahia

Streets of Salvador da Bahia during Carnaval

În privinţa punctului 3 (acela de a da viaţă) încă nu l-a bifat (repet: încă!), deşi ar fi avut toate şansele să o facă, având în vedere că la doar 17 ani era deja căsătorită (cu un tânăr originar din Venezuela). Din păcate însă (probabil şi datorită vârstei relativ fragede) lucrurile nu au mers aşa cum trebuie decât un an de zile. În al doilea an de mariaj deja problemele de incompatibilitate au apărut, ajungând astfel ca după doi ani să fie deja divorţată (însă cu o bogată experienţă de cuplu).  Acum se pregăteşte să se căsătorească din nou, cu un tânăr brazilian din Salvador împreună cu care va avea toate şansele să experimenteze miracolul aducerii pe lume a unei Vieţi, şi astfel să-şi îndeplinească şi obiectivul nr.3.

Una peste alta, ca o concluzie, pot spune astfel fără nici o tăgadă că Tatiana este femeia care iubeşte Viaţa, Oamenii, Muzica, Inteligenţa, Călătoriile, Originalitatea şi pe Dumnezeu. Însă şi mai important ( :P ), Tatiana este profesoara mea de limbă portugheză.

FIM

Tatiana at Maia Ruins in Belize

Tatiana at Maia Ruins in Belize

Rohde Island - looking for waves all over New England

Rohde Island - looking for waves all over New England

Publicat în:  on iunie 26, 2009 at 7:05 pm Comentarii (1)
Tags: , , ,

101+(2+2=5)

George Orwell

Astăzi  – 25 iunie – se împlinesc 106 de ani de la naşterea unuia dintre scriitorii mei favoriţi, şi anume: GEORGE ORWELL (după numele său din buletin – Eric Arthur Blair). Un vizionar al timpului său şi un observator activ la frământările sociale ale primei jumătăţi de secol XX, a reuşit să surprindă în scrierile sale, poate ca nimeni altul, mecanismele determinismului social asupra individului şi implicit dimensiunea periculoasă a naturii umane.

Ca o curiozitate stranie, se spune că primul cuvânt pe care micul Orwell l-ar fi spus când abia învăţa să vorbească, nu ar fi fost “mom” (mamă) sau “dad” (tată), ci BEASTLY (animalic/ fiară). Un cuvânt aproape profetic asupra lumii în care tocmai intrase. Pentru că evenimentele ulterioare nu vor face decât să-i releve în “splendoarea” sa, tocmai natura intrinsec meschină, egoistă, grotească şi bestială a omului. Cumplita Fiară ce se ascunde în spatele măştii Omului “civilizat”, “modern” şi optim conectat la realităţile sociale.

Recent am terminat de citit romanul autobiografic “Omagiul Cataloniei“, în care George Orwell povesteşte într-o abordare jurnalistică experienţa sa personală în cadrul Războiului Civil din Spania (de unde combatant fiind s-a şi întors cu o împuşcătură în gât ce i-a afectat pentru toată viaţa capacitatea de a vorbi). Am înţeles astfel mai bine cum au luat naştere romanele sale şi care au fost experienţele personale folosite direct ca surse de inspiraţie.

Departe de a putea fi catalogate ca optimiste, sper ca scrierile sale să fie în continuare lecturate, înţelese, asimilate şi să aibă acelaşi efect fertilizant pe care tragediile greceşti le-au avut pentru lumea antică. Pentru că excesul psihotrop de poveşti cu Happy-End va avea întotdeauna un efect “anesteziant” asupra Spiritului. Pe când o tragedie îţi va arăta pericolele ce te pândesc. Îţi va demasca propriile-ţi temeri. Te va pune în gardă. Te va ajuta să înveţi din greşelile altora şi te va pune să îţi interoghezi propriile-ţi limite. Te va îndeamnă întotdeauna la vigilenţă şi la auto-cunoaştere.

(mai mult…)

Publicat în:  on iunie 25, 2009 at 10:57 pm Scrieti un comentariu
Tags: , ,

Bang!

Zilele astea am avut iar “plăcerea” să am de-a face cu băncile. Pe lângă faptul că la agenţia băncii am primit informaţii false (fiind pus să-mi împart un transfer bancar în trei tranşe diferite, adică să vin la bancă de trei ori, în trei zile diferite şi să plătesc de trei ori acelaşi comision) am mai aflat că pentru un transfer bancar nu numai banca de unde pleacă banii te taxează, dar de cele mai multe ori şi banca ce primeşte banii are comisionul ei. Adică te taxează fiindcă le dai bani.

Isn’t that cute!?

Pentru mine este clar. Băncile sunt “cămătari” cu acte-n regulă. Dar ca să ne descreţim puţin frunţile (eu cel puţin am nevoie acum) să vizionăm acum una din originalele reclame din seria cu “zânul” de la BT:

Şi acum una cu Zânul Cămătarul:

Asemănările sunt (evident) pur întâmplătoare.

Publicat în:  on iunie 24, 2009 at 1:12 pm Scrieti un comentariu
Tags:

Flashbacks

Amintiri din Brazilia:

Pace pentru toata lumea

Pace pentru toata lumea

(mai mult…)

Publicat în:  on iunie 23, 2009 at 2:33 pm Comentarii (4)
Tags: , ,

Uşile vieţii ţi se deschid atunci când … ?

Anul I de Facultate. Lucrare scrisă. Matematici superioare. Colegele din jurul meu habar n-au cum să rezolve exerciţiile. Îmi cer în şoaptă ajutorul. Le dau ciornele mele cu 2 din cele 3 exerciţii. Sunt salvate! Primesc fiecare câte un 7.

În schimb eu, care făcusem toate cele 3 exerciţiile, primesc un bine-meritat 5. Negru de supărare fac contestaţie. Sunt atenţionat de către profesoară că după re-evaluare aş putea rămâne cu 4, nu cu 5. Oare de ce sunt atât de nerăbdător să o mai “vizitez” şi în toamnă, la restanţe?

Cedez în faţa ameninţărilor şi o las baltă (deşi în mintea mea deja mă vedeam lăsând-o baltă … de sânge). Oricum nu era prima oară când mi se întâmpla. Şi cu siguranţă nu va fi nici ultima…

Ies abătut din clasă. Pe hol, colegele îmi mulţumesc că le-am salvat şi mă previn că data viitoare vor sta tot lângă mine. Apoi pleacă să sărbătorească la „Scoica”(pub-ul în care îşi vor petrece jumătate din studenţie) iar eu mă îndrept către „bârlogul meu”- biblioteca … trist.

Notă: Pentru acurateţea informaţiei privitorul trebuie atenţionat că filmuleţul de mai sus conţine unele mici inexactitaţi matematice:  1. Ipotenuză la pătrat este egal cu suma pătratelor catetelor şi nu cu suma catetelor la pătrat (Old School,Old School!).  2. Traducerea în engleză a formulei (a+b)2, confundă pătratul (square) cu radicalul (square root).  3. „ F ’ (c) ” este tradus „prime function” deşi corect ar fi trebuit spus „derivative function” (fiind vorba de o funcţie derivată în punctul „c”) etc.

Publicat în:  on iunie 22, 2009 at 2:57 pm Comentarii (2)
Tags:

Omen

OMG! The Prodigy au scos un nou album (numit: Invaders must die) şi eu abia acum am aflat!

Iată o mostră din acest proaspăt album, pe care abia aştept să-l ascult:

Şi mai jos câteva fragmente din cronica personală a singurului concert Prodigy la care am asistat (CokeLive Bucureşti 2007):

“De cate ori ai simţit lumina discului solar ca un prilej de plumb?
A douăzeci şi treia zi a lui Iunie, Anno Domini 2007. O sufocantă zi de vară, în care Amaterasu-Omi-Kami (Marea Zeiţă din Cer Strălucitoare) , înconjurată de nori ei ibovnici (
obraznic prestidigitaţi de un Dali imaginar) îşi etalează corpul purpuriu şi înfierbântat, peste Insula (mai puţin niponă) numită a Lacului Morii. (mai mult…)

Publicat în:  on iunie 7, 2009 at 1:13 am Scrieti un comentariu
Tags: ,